◄ Dependența: vocea interioară

E un moment de așteptare, o pîndă, dar ar putea fi la fel de bine
o imagine cu mine lungit în beznă la marginea patului
dacă aș putea să mă ridic cumva deasupra mea
și să mă privesc cu un ochi critic, obiectiv
sau chiar să-mi fac o poză, una neclară,
pentru că ar trebui să folosesc blitzul,
de unde pete albe, fire de praf
incandescente, speculații
de paranormal,

prin urmare e ceva care ține mai degrabă de timp și trăire decît
de arta vizuală, chiar dacă stau cu capul la marginea patului
într-o poziție favorabilă pentru ca notificările la goluri
care aprind ecranul telefonului așezat din superstiție
pe parchet să-mi poată arunca lumina pe față
și s-o pot percepe chiar și cu ochii închiși,
nu atît pentru bucuria cîștigului adus de
un bilet inspirat, cît pentru dovada
vizibilă că totuși ceva prinde
viață în proximitate,

pentru că vrei mișcare și vrei acțiune,
pentru că pur și simplu nu poți sta
locului.

N-ar fi prima dată cînd se întîmplă: ai confundat mișcarea
cu viața. Nimic mai mult decît confuzie și constrîngere
în modul în care urmărești cu ochii întredeschiși
linia patului așa cum ai întrezări curbura unei
planete care așteaptă răsăritul soarelui
să-i evidențieze relieful.

În China vulpile erau considerate deținătoarele puterilor
longevității, pentru că aveau vizuinile în pămînt
și de acolo ascultau tainele planetei. Se spunea
că vulpea ar fi singurul animal care salută
răsăritul soarelui cu lăbuțele unite în fața
pieptului și cu capul înclinat.

Sunt în beznă, cu mîinile strînse la piept,
întrețin iluzia că țin pe cineva în brațe.
Pîndesc un răsărit care nu mai vine,
nu mi se dezvăluie nici o taină.

◄ Dependența: vocea exterioară

Astăzi recunoaștem dependența ca fiind o boală cronică

a creierului și nu o problemă comportamentală,
au convenit experții.

Alcool, tutun și droguri. Pariuri, jocuri de noroc. 
Munca. Mîncatul, pornografia, sexul,
cheltuielile impulsive.

Dependența schimbă modul de funcționare a creierului prin
1. subminarea modului în care înțelege plăcerea;
2. pierderea controlului asupra consumului;
3. alterarea învățării și motivării;
4. acțiuni compulsive.

#Principiul plăcerii
Eliberarea neurotransmițătorului dopamină în nucleul
accumbens, un grup de celule nervoase situate sub 
cortexul cerebral. O scurtătură către sistemul
de recompensare.

#Procesul de învățare
Experiența plăcerii ← dopamină |glutamat → învățare, 
memorie. Tranziție plăcere → dependență. Circuite
comune stimulate, supraîncărcate.
Plăcere ↔ dorință.

#Dezvoltarea toleranței
Receptorii sunt copleșiți. Creierul răspunde, eliberează
mai puțină dopamină. Crește consumul.

#Constrîngerea preia controlul
Plăcerea dispare. Hipocampusul și amigdala înmagazinează 
amintiri. Se creează un răspuns condiționat – pofta intensă.

#Recuperarea este posibilă
Cînd este cel mai bun moment pentru a te opri? Chiar 
acum! Nu e suficient doar să spui nu, în schimb poți
spune da altor lucruri precum cultivarea intereselor
care dau sens vieții tale, înțelegerea faptului că 
problemele sunt în general trecătoare și mai 
ales acceptarea ideii că viața nu este 
întotdeauna făcută să fie plăcută

Complexul salvatorului

Singurătatea este un fenomen complex, ca dovadă,
psihologii au opinii diferite în privinţa ei.
Majoritatea abordărilor includ soluții
medicale, soluții tehnologice sau
un animal de casă. Poate chiar

descoperirea unui sens spiritual al vieţii, afilierea la un grup
cu preocupări similare şi participarea la acţiunile acestuia.

O imagine de sine scăzută determină un model
comportamental care-l are în centru pe celălalt,
minimalizînd dorinţele
şi aşteptările proprii.

Teama de a fi părăsit, teama de a suferi
provoacă o carenţă afectivă şi o lipsă
de încredere în propria persoană
şi în calităţile deţinute.

Complexul salvatorului, un mecanism compulsiv prin
care încercăm cu tot dinadinsul să ne salvăm
partenerul împotriva voinţei acestuia,
el nedorind să se schimbe.

Ce te face fericit? Cînd simţi că eşti, cu adevărat, mulţumit de tine?
Nu cumva (doar) atunci cînd primeşti confirmarea de la altcineva?
Desigur, toţi avem nevoie de apreciere. Ai sentimentul că
oferi mai mult decît primeşti? Ar trebui să-ţi pui
unele întrebări. Îți pui întrebări?

#Cauzele dependenței, #concluzii:
1. Angoasa singurătății - preferăm sa fim cu cineva decît să fim singuri, acceptăm relații toxice. Singurătatea e un fenomen complex.
2. O imagine de sine scăzută - model comportamental care îl are în centru pe celălalt, minimalizînd propriile dorințe, așteptări, aspirații.
3. Teama de a fi părăsit - o carență afectivă și o lipsă de încredere în propria persoană și în calitățile deținute.
4. Complexul salvatorului - un mecanism compulsiv.

Creep

Ar fi geografie dacă n-ar fi istorie

Norvegia,

Finlanda,

Estonia,

Letonia,

Lituania,

Polonia,

Belarus,

Ucraina,

Abhazia,

Georgia,

Osetia de Sud,

Azerbaidjan,

Kazahstan,

China,

Mongolia,

Coreea de Nord

Japonia

se învecinează, după cum știm, cu Rusia

p a n o u d e c o n t r o l o f t a l m o l o g i c

Sonet

HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found

HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found

HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found

HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found
HTTP Error 404 – The page cannot be found

Dmitri: 3

 Dmitri: genul cinic

România-Suedia, o seară cu Cristian Țopescu

Am luat hotărîrea de a nu mai comenta
meciuri de fotbal
cu părerea de rău, chiar cu tristețea
că cel mai iubit sport din lume
a scris aici, în America, în istoria sa
și un capitol care cu greu se poate uita

retragerea definitivă a unuia
dintre cei mai buni jucători din lume,
argentinianul Maradona,
suspendat pentru a doua oară pentru consum
de substanțe dopante

și uciderea unui fotbalist columbian de 27 de ani
pentru că suporterii echipei sale naționale
nu au putut primi o înfrîngere
sportivă cu demnitate.

Într-un fotbal care otrăvește trupuri
și care a ajuns să otrăvească și minți
nu mai e aproape nimic de comentat.





(din comentariul lui Cristian Țopescu, min. 28 al meciului România-Suedia, 10 iulie 1994, Stanford, SUA)

Spații Lorentz. Un text din 2003