Spre disperarea poeților și muzicienilor

Veniți în număr cît mai mare miercuri, pe 26 februarie.
Avem nevoie de afecțiune :)
 

Periferic

Dacă e să găsesc ceva despre care
pot spune astăzi cu mîna pe inimă
că am tot profitat, atunci am profitat
din plin de vederea periferică. Și
chiar dacă o să mă urăsc pentru asta
cîndva, se impune metafora vieții
și a locurilor în care ajungem
să ne purtăm ca pe terenul sintetic:
ridicăm capul și vedem inși care se
demarcă. Dar pentru mine spectacolul
parcă mai repede vine din ce strînge
în colțul ochilor scepticismul sever:
Unghia s-a julit de bordură prin șlapi.
Becul cu senzor a făcut pe nebunul.
Fără ochelari, o reclamă s-a redus
la două buline care se dilatau.
Nu te însufleți, restrînge totul la
o enumerare austeră. Oricît
te-ai munci să dezvolți, iscusit și pedant,
va exista cîndva un soft programat să
facă poezie mai frumoasa decît
tot ce-ai scris vreodată. Și atunci profitul
din ce să mai vină, să vină din nervul
optic. Nici nu poți ști de care parte e
manipularea mai mare cînd realizezi
că au fost momente în care, pe baza
experiențelor anterioare, a
mai pus de la el. Și acum mă voi urî
dublu cînd spun că poți pune atenția
la treabă în locuri greșite cînd de fapt
tot ce putea fi sufletul tău prestează
superb în părțile blurate pe care
abia le surprinzi cît să ramîi cu vaga
senzație că de fapt le-ai pierdut. E ca
pe teren cînd ridici privirea și observi
niște inși care se demarcă, dar nu e
despre ei, ci despre așteptări pe care
le au de la tine. Dar tu ce vrei, ce-ai vrut.
Ai vrut finețe și tehnică, ți-ai permis
tot calmul pe care ți-l dă anduranța.

Statistica: o epopee

Statistica. Această parte superbă a matematicii.

Un instrument meticulos de stăpînit adevărul

unei lumi imposibile.

În cîte alte feluri crezi că poți defini

spectacolul inutilității.

Dacă îți dorești ceva cu adevărat, se poate întîmpla.

E tot un fel de statistică.

Dar eu de trei ori i-am dorit răul și n-a pățit nimic.

Nouă din zece persoane ar putea pune degetul

într-un loc extrem de precis și să spună

asta-i emoția.

Dar eu de cîte ori am pus degetul în locul precis

să găsesc numai voci afectate.

Dar eu de cîte ori am zis genul cinic.

Ce şanse erau:

limitele limbajului ca niște curenți subacvatici

au împins spre zonele aride nisipoase coloane torsionate

de apă diafane cît să crezi că ar putea fi acolo și aer

să dezgroape ondulările distinse ale pisicii de mare,

să le ridice în straturile mai luminoase

unde se face fotosinteza.

Uite statistica mea.

Nu e ca și cum am putea face din asta vreo epopee.

Nouă din zece și-au ascultat inimile și a început

concursul de metafore.

O bilă de cauciuc o pasăre care bate din aripi o tobă.

Să fie la tine. La mine un organ musculos cavitar tetracameral

care pompează ritmic în artere

sîngele pe care-l primește prin vene.

Nu neapărat spectaculos sau abstract,

dar ceva să poată găzdui un infarct.

Nouă din zece și-au ascultat inimile și au fost cuprinși

de lene. Dar am mai învățat anatomie.

Ne-am înduioșat și noi citind prospectul medicamentelor.

Am trecut prin transformarea progresivă

a sensibilității.

Și tot despre devenire.

Statistic, peste un sfert din copiii crescuți într-o familie

monoparentală dezvoltă afecțiuni ale inimii.

Tot statistic, ăsta nu e răul cel mai mare care se poate întîmpla.

O femeie din trei prefera poziția sexuală

în care ea stă deasupra.

Dar ce facem cu colega ta de la birou, că ea nu preferă.

Ai putea spune ăsta e adulter.

Ai putea să crezi că-i despre Kama Sutra.

Dar nu-i decît o poveste cu ea la doi ani

părăsita de mamă și lăsată în grija tatălui

să împrumute gesturi și trăsături masculine,

dar să accepte dominarea.

O poveste în care ea, după ce și-a ascultat inima

a zis uite frica, dar nu era frica,

era statistica.

Acum ai fi vrut să fie despre adulter.

Acum ai fi vrut Kama Sutra.

Dar nu-i decît adevărul unei lumi

imposibile. E pragmatismul corpului care a învățat

să stea nemișcat.

Nu e ca și cum ar fi un spațiu extrem de bine fixat.

Nu poți spune că-i epic, nu poți să faci epopee.

Mari drame nu

E multă suferință în lume,
dar și în filmele coreene.

Ce nevoie să ai de marile drame
cînd și un bec aprins pe stîlp
peste fierul forjat
rupe miocardul.

Cîte nume de boli ți-ar fi necesare
ca să fabrici lirism.
Lirism e să îi spui te voi iubi pînă cînd o să mor.
Dar cum ar fi să mori chiar acum.
Uite cît lirism.

Și tot despre cupluri. El spune obișnuința e ideal
proiectat în R la a doua, spațiu
2D domestic și tihnă.
Eu zic ăsta-i tetris.

Cît să trăiești și cu tetris.

Şi înainte de tetris ce mai e. A da, copilăria
Street Fighter: eşti Ryu în săritură decisivă
şi realizezi că da există pericole reale, scheme
neaşteptate formidabile şi foarte foarte
multă suferinţă.

Electro-poezie

Vineri, 20  septembrie, de la 21.00, în clubul Londonphone (str Zalomit nr.2, Bucureşti)
o să fie electric
Performance prezentat și moderat de Răzvan Țupa, acompaniat la clape de Mugur Grosu.
Invitați: Dan Mihuț, Andrei Dosa & subsemnatul

Așa cum spune și Răzvan voi citi poezii noi a căror lectură a fost deja exersată în cîteva rînduri și cred că va fi totul în regulă, așa că invitația e deschisă.

link eveniment: https://www.facebook.com/events/242157232599214/

Teaser:
Ce e memoria vine cineva şi te întreabă mai ţii minte şi tu zici da.

Found poetry 3. Kenneth Goldsmith

În continuarea postării precedente am luat direct de pe facebook, că n-am răbdare să reformulez acum:

"Anca Bucur moving language from one place to another, proclaming that context is the new content. goldsmith îi mai zice și patchwriting, numai că el ia bucăți din mai multe texte. are mai spre sfărșitul lui uncreative writing și niște exemple.
21 hours ago · Like

Dmitri Miticov Super, nu ştiam. E bine aşa
12 hours ago via mobile · Like

Dmitri Miticov Am vazut ca-i mai zice si 'repurposing'. Si merge cu ideea mai departe intr-o zona extrema in care eu nu m-as duce: 'the world is full of texts, more or less interesting; I do not wish to add any more'. Deci nu generare de text, ci generare de sensuri pt texte existente. Un fel de reutilizare
12 hours ago via mobile · Like

Anca Bucur da, asa e. reutilizare, reciclare, recontextualizare, însușire de alte texte fără citare, intentional plagiarism cum îl numește el. mă gândeam că nu te-ai duce până acolo  când vorbește despre intentional plagiarism și patchwriting pornește de la eseul asta, a lui lethem http://harpers.org/archive/2007/02/the-ecstasy-of-influence/

The Ecstasy of Influence | Harper's Magazine
harpers.org
All mankind is of one author, and is one volume; when one man dies, one chapter ...See More
11 hours ago · Like · Remove Preview

Anca Bucur daca ai rabdare sa ajungi la sfarsit, o sa vezi ca tot textul e de fapt un colaj coerent. dă toate sursele
11 hours ago · Like

Dmitri Miticov Nu-i vorba ca nu m-as duce la intentional plagiarism care oricum nu mai e plagiarism din moment ce l-ai anuntat ca sursa, dar nu m-as duce acolo unde nu mai e nevoie deloc de generare de text. Cred ca e vorba de un fel de orgoliu sa faci si ceva al tau
Citesc diseara cred ca gasesc pdf si cartea aia cu uncreative writing"


N-am găsit pdf, dar tare mult aș vrea să le citesc pe astea două:
Against Expression: An Anthology of Conceptual Writing (2011)
Uncreative Writing: Managing Language in a Digital Age (2011)

Dacă mă-ntrebați pe mine, e o manieră mult mai expresivă de a face poezie decît unele forme cunoscute (prin recontextualizarea textului - abilitatea mutîndu-se de la invenție de text sau unități de text la creare de context). Deși putem asocia această metodă unui fel ingineresc de a privi poezia, o prefer ingineriei de a produce figuri de stil în acel mod excesiv care distruge orice speranță de expresivitate.

Unde eu vedeam umor și ironie născute din contradicții din interiorul recontextualizării observ abia acum că același gen de contradicții pot genera tensiuni în sens invers (cu accente grave) și mă folosesc de două texte ale lui  Kenneth Goldsmith, poet american de numele căruia se leagă cele două cărți de mai sus (prima - o antologie, a doua - o colecție de eseuri menite să teoretizeze toată această recontextualizare a textului la care am făcut referire)


Two Poems from “The Day”
BY KENNETH GOLDSMITH


Metropolitan Forecast

          D8 L THE NEW YORK TIMES TUESDAY, SEPTEMBER 11, 2001
          Metropolitan Forecast
          today Less humid, sunshine
          High 79. Noticeably less humid air will filter into the metropolitan region on. Brisk winds from the northwest. High pressure building east from the Great Lakes will promote mainly sunny skies. Daytime readings will peak in the lower 80’s.
          tonight Clear, lighter winds
          Low 62. Skies will be clear overnight as high pressure crests near the Middle Atlantic Coast. Humidity will remain low, and temperatures will fall to around 60 degrees in many spots.
          tomorrow Mainly sunny
          High 76. Sunshine and just a few clouds will fill the sky. Breezes will turn and blow from the south ahead of a cold front approaching from Canada.


Islam

          e2 the new york times, tuesday, september 11, 2001
          ARTS ABROAD
          Continued From First Arts Page
          On Islam, Mr. Houellebecq went still further, deriding his estranged mother for converting to Islam and proclaiming that, while all monotheistic religions were “cretinous,” “the most stupid religion is Islam.” And he added: “When you read the Koran, you give up. At least the Bible is
          Sexual tourism
          and inflammatory
          remarks about
          Palestinians.
          very beautiful because Jews have an extraordinary literary talent.” And later, noting that “Islam is a dangerous religion,” he said it was condemned to disappear, not only because God does not exist but also because it was being undermined by capitalism.

NOTES: Kenneth Goldsmith is perhaps best known for his work Day, in which he transcribed every word of a mundane day’s issue of the New York Times into a nine-hundred-page book. For his work “The Day,” he did the same exact task to the New York Times of September 11, 2001. Hence, even the innocuous news reports and weather are loaded with fact, fear, and emotion, making us aware that language is never simply an innocent carrier of meaning but is wildly variable depending upon context and framing.

Source: Poetry (July/August 2009).

Sursa: http://www.poetryfoundation.org/poetrymagazine/poem/237062
și mulțumesc, Anca

Found poetry 2

Am vorbit cîndva despre found poetry:
http://dmitrimiticov.blogspot.ro/2011/11/found-poetry.html
sau așa numita poezie de-a gata (dacă ar fi să fim și puțin cîrcotași în legătură cu această formă de poezie)

E drept că, personal, dîndu-i o atenție deosebită în ultimul timp, am devenit manierist în sensul acestei manifestări poetice, lucru care, deși e menit să îngrijoreze orice scriitor cu puțin simț autocritic, pe mine nu mă deranjează deloc.
Dar ca să trec la subiect: cum devine poezie un text luat de-a gata din cărțile de știință sau de pe site-uri ca discovery .ro sau .com? Înseamnă oare acest lucru că oricine poate lua de-a gata un text și îl poate dispune în versuri? Poate oricine să fie poet spre disperarea oamenilor de litere?
Răspunsul meu, în total acord cu stimularea îngrijorărilor isterice ale celor care cred că locurile în literatură sunt limitate este evident da.
Ce era odată inspirația și inventivitatea figurilor de stil devine inspirația alegerii și a construirii unui context poetic în care să se încadreze perfect found poetry.
Și revenim la întrebarea: cum devine poezie un text luat de-a gata? Răspunsul meu, așa cum am impresia că am mai spus, este că el devine poezie prin însăși modificarea finalității lui. Este de ajuns să livrăm un text ca poezie pentru ca el să capete această finalitate: de a-și modifica brusc funcția, din moment ce lucrează cu emițători și receptori diferiți de emițătorii și receptorii pentru care a fost construit. Apoi, prin simpla modificare anunțată anterior, el încetează să reprezinte un simplu mesaj-instrucțiune și se încarcă de conotații și sensuri subtile (de fapt majoritatea devin extrem de ironice, motiv pentru care fac deliciul și sunt potrivite pentru a fi citite în public, captînd atenția). Mai pe scurt, orice text devine poezie dacă-și propune asta.
E drept că e păcat să înlocuim o poezie inspirată cu un citat tăiat în versuri, motiv pentru care veți fi observat că și eu în majoritatea cazurilor creez un context potrivit unor citate care să le pună în lumina potrivită. Ceea ce vă dorim și dumneavoastră.
Urmează un text luat de aici: http://www.berghoffworldwide.ro/pdf/Instructiuni-Swift.pdf (va rog intrați pe link dacă doriți, dar numai după ce ați citit fragmetul de mai jos!) unde n-am mai costruit nici un context, iar intervenția pe text a fost minimă, doar pentru demonstrație.
Mai sunt unele lucruri de stabilit, adică de unde vine expresivitatea și inventivitatea, iar aici mă grăbesc să spun, ca trailer pentru vreo postare viitoare, cu mîna pe inimă că vin din subminarea mesajului de către însăși deturnarea finalității.
Ca alternative la textul de mai jos recomand instrucțiuni de utilizare a drujbei electrice http://www.scule-stern.com/instructiuni-de-utilizare-drujba-electrica/ sau sfaturi diverse pentru mulinete crap http://magazinulpescarului.ro/articole-pescuit-la-crap/mulinete-crap.html


Oala sub presiune

Vă mulţumim că aţi ales
oala sub presiune BergHOFF.
Pentru siguranţă şi durabilitate,
toate oalele sub presiune BergHOFF au fost
testate viguros
pe parcursul tuturor etapelor de producţie.
Oalele sub presiune BergHOFF sunt produse
la cele mai înalte standarte,
folosindu-se cele mai bune materiale existente.
Designul şi producţia gamei TWIST
al oalelor sub presiune
se bazează pe standardul
European EN 12778.

O folosire şi întreţinere corespunzătoare
a oalei sub presiune
vă garantează un gătit mai plăcut pentru mai mulţi ani.
Citiţi cu atenţie aceste instrucţiuni! Acestea
va vor ajuta la pregătirea mâncării şi la întreţinerea
corespunzătoare a oalei, dar veţi găsi şi
câteva sfaturi cum să gătiţi mai sănătos.

Componentele oalei sub presiune:
1. Mâner
2. Placă decorativă
3. Indicator presiune
4. Placă frontală
5. Clamă
6. Geam siguranță
7. Supapă limitare presiune
8. Supapă deschidere sigură
9. Garnitură
10. Corp
11. Mîner inferior

Atenție!
În caz că nu sunt urmărite cu strictețe
aceste instrucțiuni
Utilizatorul este responsabil
pentru orice accident care ar putea rezulta.

Modul sarcastic

1.

Limbajul. Îl ai şi îl foloseşti

cu stîngăcie, ca pe o unealtă primitivă,

deteriorată şi imprecisă

al cărei scop s-a pierdut definitiv.

El spune trebuie să mergem la cumpărături,

ea spune trebuie să facem curăţenie,

dar ei vor să spună

ce mai putem face de aici, de aici

nu mai putem face nimic.

Cineva te întreabă ce faci, îi răspunzi - bine.

Dar bine ultima dată a fost cînd.

E exact aşa cum te-au învăţat: deşi pare simplu, 

întelesul comunicării este mult mai complex 

şi plin de substrat.

Limbajul. Vor veni cîndva nişte oameni

să-l şteargă de praf

cu nişte pensule mici.

Cum se numeşte asta, se numeşte grijă, se numeşte 

afecţiune, ba nu, se numeşte arheologie.

Se ia limbajul, se face din el

un cărucior ponosit

şi se împinge cu piciorul pe scări.

Asta ce e. Este dispreţ sau este cinism,

deloc, este pur şi simplu un gest.

2.

Gesturile. De unde vin ele

şi încotro se duc. Care-i logica lor.

Te aşezi pe banchetă cuminte,

în compartiment, îţi pui palmele pe genunchi.

Dar înainte de asta ce-a fost. A fost o fetiţă

care te-a întrebat ce faci gîscanule.

O fetiţă de cinci ani care ţi-a zis uite, am cîştigat

concursul de strigat porci.

Dar înainte de asta ce-a fost.

Ai luat-o pe scurtătură, nişte copii s-au ferit

din calea maşinii şi te-au împuşcat cu pistoalele lor

cu apă. Ai ridicat mîinile de pe volan, te-ai predat.

Te-ai lăsat într-o parte, rănit, cu capul sub torpedou.

Au rămas în urmă, înmărmuriţi. Unde-i logica.

Logica. Vor veni şi după ea 

cîţiva oameni

cu nişte pensule mici.

Îi vom urmări curioşi, cu admiraţie.

3. 

Admiraţia. O treabă foarte delicată

s-o manevrezi.

Pe cine să admirăm,

să-i admirăm pe aceşti oameni

care au adoptat un copil

pentru că nu puteau avea unul.

Să admirăm necondiţionat satisfacerea

acestei nevoi.

Ajunşi în acest punct vă rog să admiraţi

cu aceeaşi înverşunare şi

pofta mea de mîncare.

Pe cine să mai admirăm, să-i admirăm

pe toţi aceşti oameni care şi-au recăpătat credinţa

în divinitate după ce toate celelalte opţiuni

au fost epuizate.

Credinţa. O soluţie de luat în seamă

dacă eşti foarte bolnav

sau pe moarte.

Evoluţia. Iată la ce s-a ajuns, e în firea lucrurilor.

Ce trebuia să fie aranjarea bretonului cu mîna

se face o aplicaţie nouă pe telefon.

Ce trebuia să fie psalm încărcat de emoţie 

se face un cazan de sarcasm.

Unde trebuia să fie o figură de stil

apare o definiţie.

4.

Definiţiile. Aşa o pacoste 

să ţii cont de ele,

cînd se tot modifică.

Ce e frica. Mergi şi mergi şi mergi,

ajungi în pădure, te aşezi pe iarbă, între copaci

şi aştepţi să se întunece, s-a întunecat. Uite frica.

Ce e frica. Ai oprit radioul şi cobori din maşină.

Ce e memoria. Vine cineva şi te întreabă

mai ţii minte şi tu zici da. 

Ce e memoria.

Cu o săptămînă în urmă ţi-ai văzut tatăl, aţi vorbit,

azi te întorci acasă, nu-l mai găseşti nicăieri

şi nici n-o să-l mai. Unde-l cauţi.

Ce e arheologia. Au vrut să facă o staţie de metrou,

au săpat pînă cînd cineva a zis stop, 

excavatorul s-a oprit, au venit nişte oameni să cureţe 

praful cu nişte pensule mici.

Ce e arheologia, şi-au făcut arme, au pus proviziile

în oale de lut, trec patru mii de ani şi vin alţii

cu un excavator să facă o staţie de metrou.

Ce e adevărul. Staţi unul lîngă altul

fără să vă spuneţi nimic, apoi pe neaşteptate ea spune

ce cald e afară şi tu spui adevărat.

Ce e dragostea, el zice te iubesc, ea zice şi eu.

Ce este o definiţie, e părerea ta despre un lucru

la un moment dat.

Definiţiile. Cu momentele lor

de utilitate incontestabilă.

Mă întrebi cum mă simt, mă întrebi

ce mai putem face de-aici.

Acum ce-o să spun. Pentru mine

cred că a trecut vremea răspunsurilor

palpabile. Ocrotesc un smoc de iarbă

la marginea terenului viran făcut din toate definiţiile

impecabile.

F-I-V

Spune cu mine: e din ce în ce mai rău. Şi acum
spune singur: e din ce în ce mai rău.

Cînd te-ai simţit bine ultima dată: în depăşire,
cînd soarele din retrovizoare a trecut pe sub soarele
din retrovizoarele lor.

Cînd te-ai simţit rău ultima dată, de exemplu acum.

De unde optimism și dezinvoltură,
cînd oricît ai munci la cubul Rubik, există cel puțin
un copil de zece ani care-l va rezolva mai repede ca tine.
Respectul de sine și siguranța, de unde să faci
rost de ele, cînd în orice joc cel puțin o duzină de oameni
au trecut la nivelul următor.
Ce e umilința, e momentul cînd ți se explică îngăduitor
că totul nu-i decît o serie de algoritmi.

Gîndurile pozitive îţi vor schimba viaţa,
aşa ţi-au spus. Cum să ai succes: zece paşi siguri, au simţit
nevoia să adauge.
Gîndeşte-te la ceva frumos, de exemplu un cîmp cu maci.

Știu un loc în care există o gingășie irezistibilă
a felului în care poate ajunge la tine
mirosul de acetonă.

Ce scrie pe fişa medicală, scrie fără indicație chirurgicală.
Asta cum e. E bine, dar a sunat ca și cum ar fi rău.
Ce a zis el, a zis nu există remediu demonstrat a fi
eficient. Ce am zis eu, gîndurile pozitive
îţi vor schimba viaţa nu.

Cum să ai succes: gîndeşte-te la un cîmp cu maci. Şi acum
spune singur: e din ce în ce mai rău. Acum spune-o din nou
ca și cum ar fi ceva bun. Și dă-ne un semn
cînd ești pregătit să faci zece
paşi siguri.

Manises

O stradă îngustă unde-ți aștepți
rîndul la bicicletă,
dar te strigă de sus că vine ploaia
și ai pierdut ocazia și data următoare
nimeni n-o să mai știe în afară de tine
cine trebuia să urmeze,

un monitor în spatele căruia
fundalul ascunde mocheta gri
și niște scaune roșii
sub conturul nesigur al unor
pete care se dilată, se întrepătrund,

un maldăr de anvelope uzate dincolo de calea ferată
pe care-l vezi între vagoanele staționate
doar dacă te miști spre dreapta, unde iarba
se face tot mai scurtă și rară pînă
dispare de tot să lase loc pămîntului
bătătorit al terenului de fotbal

și spune tu ce au mai pus în privirea
asta ațintită asupra panoului din aeroport
care derulează plăcuțe cu destinațiile
următoarelor zboruri,

spune tot ce-au pus acolo și vor mai pune
astfel încît să nu te poți concentra
la un lucru atît de simplu
ca un zbor spre Bilbao,

la un lucru atît de simplu
ca o plăcuţă care se răsuceşte să dezvăluie
o destinaţie nouă, să mobilizeze alţi şi alţi oameni.