marți, 9 iulie 2013

Manises

O stradă îngustă unde-ți aștepți
rîndul la bicicletă,
dar te strigă de sus că vine ploaia
și ai pierdut ocazia și data următoare
nimeni n-o să mai știe în afară de tine
cine trebuia să urmeze,

un monitor în spatele căruia
fundalul ascunde mocheta gri
și niște scaune roșii
sub conturul nesigur al unor
pete care se dilată, se întrepătrund,

un maldăr de anvelope uzate dincolo de calea ferată
pe care-l vezi între vagoanele staționate
doar dacă te miști spre dreapta, unde iarba
se face tot mai scurtă și rară pînă
dispare de tot să lase loc pămîntului
bătătorit al terenului de fotbal

și spune tu ce au mai pus în privirea
asta ațintită asupra panoului din aeroport
care derulează plăcuțe cu destinațiile
următoarelor zboruri,

spune tot ce-au pus acolo și vor mai pune
astfel încît să nu te poți concentra
la un lucru atît de simplu
ca un zbor spre Bilbao,

la un lucru atît de simplu
ca o plăcuţă care se răsuceşte să dezvăluie
o destinaţie nouă, să mobilizeze alţi şi alţi oameni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu