Statistica: o epopee

Statistica. Această parte superbă a matematicii.

Un instrument meticulos de stăpînit adevărul

unei lumi imposibile.

În cîte alte feluri crezi că poți defini

spectacolul inutilității.

Dacă îți dorești ceva cu adevărat, se poate întîmpla.

E tot un fel de statistică.

Dar eu de trei ori i-am dorit răul și n-a pățit nimic.

Nouă din zece persoane ar putea pune degetul

într-un loc extrem de precis și să spună

asta-i emoția.

Dar eu de cîte ori am pus degetul în locul precis

să găsesc numai voci afectate.

Dar eu de cîte ori am zis genul cinic.

Ce şanse erau:

limitele limbajului ca niște curenți subacvatici

au împins spre zonele aride nisipoase coloane torsionate

de apă diafane cît să crezi că ar putea fi acolo și aer

să dezgroape ondulările distinse ale pisicii de mare,

să le ridice în straturile mai luminoase

unde se face fotosinteza.

Uite statistica mea.

Nu e ca și cum am putea face din asta vreo epopee.

Nouă din zece și-au ascultat inimile și a început

concursul de metafore.

O bilă de cauciuc o pasăre care bate din aripi o tobă.

Să fie la tine. La mine un organ musculos cavitar tetracameral

care pompează ritmic în artere

sîngele pe care-l primește prin vene.

Nu neapărat spectaculos sau abstract,

dar ceva să poată găzdui un infarct.

Nouă din zece și-au ascultat inimile și au fost cuprinși

de lene. Dar am mai învățat anatomie.

Ne-am înduioșat și noi citind prospectul medicamentelor.

Am trecut prin transformarea progresivă

a sensibilității.

Și tot despre devenire.

Statistic, peste un sfert din copiii crescuți într-o familie

monoparentală dezvoltă afecțiuni ale inimii.

Tot statistic, ăsta nu e răul cel mai mare care se poate întîmpla.

O femeie din trei prefera poziția sexuală

în care ea stă deasupra.

Dar ce facem cu colega ta de la birou, că ea nu preferă.

Ai putea spune ăsta e adulter.

Ai putea să crezi că-i despre Kama Sutra.

Dar nu-i decît o poveste cu ea la doi ani

părăsita de mamă și lăsată în grija tatălui

să împrumute gesturi și trăsături masculine,

dar să accepte dominarea.

O poveste în care ea, după ce și-a ascultat inima

a zis uite frica, dar nu era frica,

era statistica.

Acum ai fi vrut să fie despre adulter.

Acum ai fi vrut Kama Sutra.

Dar nu-i decît adevărul unei lumi

imposibile. E pragmatismul corpului care a învățat

să stea nemișcat.

Nu e ca și cum ar fi un spațiu extrem de bine fixat.

Nu poți spune că-i epic, nu poți să faci epopee.