Orizontul
evenimentului 1.3.2.: harta elementelor ipotetice.
Orizontul
aparent al cîmpului intuitiv.
Orizontul
intuitiv.
Tot ce se întîmplă cu tine a fost numit prin
convenție realitate
și s-a bazat pe o veche prejudecată ridicată la rang
de știință
conform căreia un eveniment începe să existe atunci
cînd e
observat. Această condiție, reformulată, a căpătat
un sens
mai cuprinzător: tot ce se întîmplă cu tine a fost
precedat
de intuiție, definită ca saltul unei particule de
conștiință
într-un cîmp finit de posibilități, așa-zise orbite
permise
prezise de traiectorii descrise concomitent și
paradoxal
în viitor și-n orice spațiu alternativ potențial, structură
numită distribuție de probabilitate sau orizont
aparent.
Studiile teoretice au apreciat că acest salt
anticipativ
nu contravine modelului clasic de observare, ci vine
în completare cu o înțelegere profundă a întregului
concept de undă a corpului afectiv pentru o teorie
generalizată
în care intuiția, în lumina celor mai recente
concluzii, devine
un proces permanent de monitorizare a cîmpurilor
ipotetice
prin intermediul căruia orice trecere de la un reper
la altul
este interpretată drept suma istoriilor existente
imaginare.
Dimensiunea precară a percepției determină o
prelucrare
eronată a colecției de informații și îți furnizează
motive
să crezi că existența ta e singulară, dar valorile
intuitive
arată că ea este legată prin distribuția de
probabilitate
de existențele tale prezumtive, nepătrunse de factorul
concret, dar traversate des de memorie și
creativitate
și corelate la un nivel gravitațional fin numit în
mod
uzual inseparabilitate prin variabile ascunse și
spin.
Inseparabilitatea are o implicație uimitoare și rar
conștientizată:
orice mișcare din cadrul existeței convenționale, acceptate
ca
fiind cea concretă, produce efecte în toate
celelalte existențe
preconizate cauzate de faptul că sunt legate printr-o
vibrație
comună în care fiecare exprimă o valoare fixă sau
variabilă
al cărei unic instrument de măsurare și cunoaștere-i
intuiția
care vine totuși cu o vibrație proprie și modifică ansamblul
stabil prin schimb de informație ca-n efectul de observator.
Ești o undă de materie într-un nor de posibilități disjuncte,
dar sincronizate, care, dacă intră în contact, se anihilează
și dispar. Ești suma tuturor traiectoriilor tale potențiale,
sintetice, spațiu liniar, curbură, mișcare de rotație.
Tot
ce se întîmplă cu tine e vibrație a cîmpurilor ipotetice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu