Pagini

sâmbătă, 15 martie 2014

Kuzbass şi Krivbass*


Vorbiţi în numele Federaţiei Ruse 
sau al dumneavoastră ca ziarist?
În numele meu.
Deci ca ziarist.
Eu nu am fost împuternicit să vorbesc în numele Federaţiei Ruse.
Da, am înţeles. Eu pot vorbi în numele României.

Cum credeţi că un preşedinte român 
ar da o bucată din teritoriu în afara Constituţiei 
să devină autonom 
sau ce credeţi că-i aici, 
Transnistria?

Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova 
şi ai României 
sunt acelaşi popor. Dar suntem acelaşi popor 
în două state independente. 

Cetăţenii Republicii Moldova 
au avut o problemă. Problema lor a fost 
că nu i-a întrebat nimeni dacă renunţă la cetăţenia română 
după cel de-al Doilea Război Mondial.

Noi suntem o ţară care s-a format, s-a consolidat 
între trei mari puteri: 
la răsărit – mama Rusia, 
la sud – fostul Imperiu Otoman, 
la vest – fostul Imperiu Austro-Ungar. 
Toată istoria noastră este marcată de lupta 
de a ne păstra teritoriul naţional.

Mai spun o dată: niciodată nu ne-a trecut prin cap 
că ne-am putea apăra de Rusia cu 24 de rachete.

Îmi aduc aminte cu plăcere 
când mă întâlneam pe Bosfor 
cu cele două nave ruseşti de aceeaşi mărime. 
Se numeau Kuzbass şi Krivbass. Erau doar puţin mai mici, 
nava mea avea 306 metri, cele două nave ruseşti aveau 300 de metri. 
Iar nava mea era mai rapidă pentru că aveam motor Diesel, 
iar cele două nave ruseşti erau propulsate cu turbină cu aburi.



* textul face parte din interviul luat de Vocea Rusiei președintelui Traian Băsescu 

miercuri, 5 martie 2014

Karaoke

Nu să te descurajez, dar spune-mi ceva mai trist
decît un club de karaoke.

Practic accesez confuzie și nimic altceva
cînd văd oameni care citesc cîntece
de pe ecran și spun asta-i fericirea.

Dar eu care dimineață am rămas în mașină
și am ascultat radio
și am așteptat să deschidă la bancă
am văzut fericirea
luînd forma unui cățel care sărea
pe anvelopă.

Ce e fericirea
e o pasăre e un avion
e un exces de interpretare.

De asta și zic: neatenția.
De asta și zic: anevoios la prima greșeală,
dar tot mai ușor pînă la o alunecare lentă sigură
în noaptea tîrzie dezolantă nefastă la karaoke.