Cîtă expresivitate mai au epitetele în 2011?

Acum sigur că şi mie mi-ar fi plăcut să schimbăm impresii despre poezia anului 2011, dar n-am citit toate cărţile, deşi am vreo 12 pe care le-am citit mai mult sau mai puţin (adică la unele am mai sărit peste pagini). Şi atunci ar fi ieşit ceva incomplet şi nedrept. E adevărat că aş vrea să am disponibilitatea şi timpul necesare să stau să analizez, ba chiar să sesizez detalii care să nască marile întrebări despre cum evoluează poezia, spre ce fel de poezie ne îndreptăm atunci cînd citim poezia publicată în 2011 şi dacă debutanţii de anul trecut au adus sau nu vreo schimbare. Ăsta era planul A. Planul B era o postare punctuală despre epitet, acest mic declanşator de expresivitate. Să-l încadrez corespunzător ca detaliu situat atît pe stratul expresivităţii, cît şi al tehnicii. Acel caz fericit, adică, în care tehnica creează expresivitate prin inventivitate - pentru că, la fel ca în cazul comparaţiei, inovaţia vine din alăturarea termenilor. Apoi aş fi făcut greşeala să emit judecăţi de valoare şi m-aş fi chinuit să conving pe toată lumea că trebuie să existe o conştiinţă a instrumentelor poetice de care dispunem şi pe care trebuie să ştim-învăţăm să le utilizăm.
Am făcut din cele două planuri pe care le aveam iniţial acest textuleţ lipsit de concluzii şi m-am gîndit că e mai nimerit să pun aici mici fragmente extrase la întîmplare din cîteva cărţi de poezie ale anului 2011 în care singurul criteriu de selecţie a fost să conţină epitete. Orice păreri sunt binevenite atîta timp cît nu sunt definitive :)

“E o toamnă caldă şi aurie”

„în lumina încă puternică, dar mai blîndă”

„aerul e totuşi animat, plin de vrăbii ameţite”

„vîntul îmi ridică în faţă insecte amorţite”

„picăturile care aţîţă pămîntul încins”

„copiii îmi par supermici / şi manevrabili”

„în pat cearşafuri răsucite şi calde”

„acolo unde zac toţi şifonaţi pe mochetă”  -- Cristina Ispas, Rezervaţia, Casa de pariuri literare

„prin mine trec sîrme reci”

„ochii îmi sunt roşii, reci şi caută locuri pustii”

„să te destrami ca o explozie leneşă”

„tăcerile-mi sunt claustrofobe”

„va fi pulbere înecăcioasă şi mută” – George Serediuc, Soarele mecanic, editura Herg Benet

„liniştea este translucidă”

„domnule vînt sunt aici, viaţa este aşa de tandră”

„cu ochii lor negri pofticioşi”

„dragostea mea este la fel de grea şi de uşoară ca un avion”

„gurile noastre sunt nişte aripi rupte”

„îngeri mai mari, îngeri din ce în ce mai mici, îngeri decoloraţi, îngeri cu aripile pîrlite”  -- Medeea Iancu, Divina tragedie, Editura Brumar

„trag de noaptea asta mică”

„ai terminat cu nevoia tîmpită de a ieşi undeva”

„sîngele rău / o să-mi întunece faţa”

„faţa mea şi trupul schilod [...] faţa mea atît de bizară”

„şi amintirile încolţeau/ pe traiect/ şi se hrăneau/ din carnea noastră stătută” – alex manta, rupt, ed. Brumar

„feţe zgribulite ochii ficşi ai manechinelor”

„cînd graniţele erau absolute şi ne strîngeau de şolduri ca un val călduţ”

„molii striveam / pe varul bleo rămîneau sfîşiate şi zemoase”

„pinii zgribuliţi”

„o găină proastă cotcodăcea leneş”

„stîlpi putrezi aninaţi de firul întins între stîlpi neputrezi” – Matei Hutopila, Copci, Casa de Editură Max Blecher

„la urzicile înalte şi bătrîne”

„mucegaiul creşte verzuliu, alb şi opac”

„calciu instabil / în scoarţa crăpată”

„să-i simt scalpul subţire sensibil / umed contrariat”

„norii umflaţi de vînt”

„fluturi alburii, bătrînicioşi” – Andrei Doboş, Inevitabil, Casa de pariuri literare

„degajăm o vitalitate intolerabilă”

„înjură năprasnic, deznădăjduit”

„din capul ei moale şi ofilit”

„la toboganele cu pante ameţitoare”

„studenţii şi studentele îşi sting corpurile incandescente”

„fotoşopată”

„lopeţi de jar alb pulverizate în aer” – Andrei Dosa, Cînd va veni ceea ce este desăvîrşit, editura Tracus Arte

„poate să fie real real real imperfect şi uman”

„lîngă pleoapa ta nehotărîtă”

„multe zîmbete şi o confortabilă / amorţeală afectivă”

„şi eu prins în ceaţa compactă, strălucitoare, minunată”
”şi în întunericul explicit al nopţii”

„forme calde formulate la încheieturi / fictive şi fade” – Răzvan Ţupa, poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti, Casa de editură Max Blecher

„micuţa genă letală / o să alunece mai dparte, intactă / ca o bărcuţă binecuvîntată”

„o ploaie scurtă/ s-ar fi topit”

„ lumina altui soare ajunge deviată”

„cînd se transfomă/ păpădiile galbene în păpădii pufoase, cenuşii”

„şi soarele o să fie din ce în ce mai slab” – Dan Sociu, Pavor nocturn, editura Cartea Românească

„şi se uita de pe balcon la stele./ metalice. ele”

„spun clopoţeii senili ai memoriei”

„unul din ei avea orgoliul superrănit”

„măsurile de precauţie pe care şi le-ar putea lua vor fi perfect redundante”

„pot fi foarte negre foarte dezolante mai dezolante decît un tomberon în ploaie/ foarte ruşinoase nedemne şi triste”

„în nopţi de vară delicate ca dracu/ umede grele” – Ionuţ Chiva, Instituţia moartă a poştei, Casa de pariuri literare

„o cîrpă soioasă în loc de inimă”

„am obţinut un pumn de rugănă multicoloră”

„iubirea uluitoare pe care mi-o arăţi”

„întrebările mele sunt tari ca piatra/ şi înţepătoare ca nişte arici”

„poezia mea nu valorează nimic/ pe lîngă Poezia Ta înaltă, ameţitoare” – Marius Ianuş, Refuz fularul alb, editura Tracus Arte