Statistica.
Această parte superbă a matematicii.
Un
instrument meticulos de stăpînit adevărul
unei
lumi imposibile.
În
cîte alte feluri crezi că poți defini
spectacolul
inutilității.
Dacă
îți dorești ceva cu adevărat, se poate întîmpla.
E
tot un fel de statistică.
Dar
eu de trei ori i-am dorit răul și n-a pățit nimic.
Nouă
din zece persoane ar putea pune degetul
într-un
loc extrem de precis și să spună
asta-i
emoția.
Dar
eu de cîte ori am pus degetul în locul precis
să
găsesc numai voci afectate.
Dar
eu de cîte ori am zis genul cinic.
Ce
şanse erau:
limitele
limbajului ca niște curenți subacvatici
au
împins spre zonele aride nisipoase coloane torsionate
de
apă diafane cît să crezi că ar putea fi acolo și aer
să
dezgroape ondulările distinse ale pisicii de mare,
să
le ridice în straturile mai luminoase
unde
se face fotosinteza.
Uite
statistica mea.
Nu
e ca și cum am putea face din asta vreo epopee.
Nouă
din zece și-au ascultat inimile și a început
concursul
de metafore.
O
bilă de cauciuc o pasăre care bate din aripi o tobă.
Să
fie la tine. La mine un organ musculos cavitar tetracameral
care pompează ritmic în artere
sîngele pe care-l primește prin vene.
Nu
neapărat spectaculos sau abstract,
dar
ceva să poată găzdui un infarct.
Nouă
din zece și-au ascultat inimile și au fost cuprinși
de
lene. Dar am mai învățat anatomie.
Ne-am
înduioșat și noi citind prospectul medicamentelor.
Am
trecut prin transformarea progresivă
a
sensibilității.
Și
tot despre devenire.
Statistic,
peste un sfert din copiii crescuți într-o familie
monoparentală dezvoltă afecțiuni ale inimii.
Tot statistic, ăsta nu e răul cel mai mare care se poate
întîmpla.
O
femeie din trei prefera poziția sexuală
în
care ea stă deasupra.
Dar
ce facem cu colega ta de la birou, că ea nu preferă.
Ai
putea spune ăsta e adulter.
Ai
putea să crezi că-i despre Kama Sutra.
Dar
nu-i decît o poveste cu ea la doi ani
părăsita
de mamă și lăsată în grija tatălui
să
împrumute gesturi și trăsături masculine,
dar
să accepte dominarea.
O
poveste în care ea, după ce și-a ascultat inima
a
zis uite frica, dar nu era frica,
era
statistica.
Acum
ai fi vrut să fie despre adulter.
Acum
ai fi vrut Kama Sutra.
Dar
nu-i decît adevărul unei lumi
imposibile.
E pragmatismul corpului care a învățat
să
stea nemișcat.
Nu
e ca și cum ar fi un spațiu extrem de bine fixat.
Nu
poți spune că-i epic, nu poți să faci epopee.